Erori au fost, erori sînt încă

Articolul de mai jos a fost primit prin poştă electronică astăzi, 13 noiembrie 2014 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.

Erori au fost, erori sînt încă
(din ciclul: „File de istorie contemporană”)

    În această poză aveţi două strofe din poezia „Zdreanţă” în variantă modernă, adică scrisă-n proză, fără rimă, fără nimic, pentru c-aşa am văzut mai nou că se poartă poeziile pe la noi, semn că „erori au fost, erori sînt încă”. Şi-or fi cît neamul românesc, vorb-aceea!

Aha, deci cu alte cuvinte: „El se jură că nu fură/ Dar l-am prins cu votu-n gură!”.
Sau altfel spus: „El se jură că nu minte/ Vrînd s-ajungă preşedinte”.

    Şi ca să nu ziceţi apoi că-n această captură de ecran este vorba despre cine ştie ce făcătură a „manipulatorilor ce uneltesc din umbră” – sau a plagiatorilor, mai ştii?! –, ia uite colea ce zice Tudor Arghezi despre el (asta apropo de poezia „Zdreanţă” în original):

    De cînd e în cîrdăşie
    Multe a-nvăţat şi ştie,
    Şi, pe brînci, tîrîş, grăbiş,
    Minte lumea pe furiş!
    Pune mîna, ia cu botul
    Şi-nghite votul cu totul.

Articolul de mai sus a fost primit prin poştă electronică astăzi, 13 noiembrie 2014 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.